Expunere de motive pentru infiintarea de pool-uri in parteneriat Public-Privat

iul 04, 2011  |  Post by: Marius Diaconeasa No Comments

Expunere de motive pentru infiintarea de POOL-uri in parteneriat PUBLIC – PRIVAT pentru:
Administrarea Fondului Public de pensii care sa asigurare o PENSIE MINIMA DECENTA OBLIGATORIE
si
Administrarea Fondului Public de Sanatate care sa asigure un PACHET MINIM de ASIGURARI de SANATATE
In capitolul VIII al cartii a-III-a din Contractul social dedicat discutarii conditiilor in care o forma de guvernare poate subzista, Rousseau scria : „ in toate regimurile guvernamentale din lume, persoana publica consuma si nu produce nimic. De unde, prin urmare, îi vine substanţa pe care o consuma??? Din munca membrilor săi. Surplusul particularilor este cel care produce necesarul publicului. De unde urmeaza ca starea civila nu poate subzista decât atâta vreme căt munca particularilor le aduce mai mult ( acestora ) decât au ei nevoie „. Am putea spune mai exact ca, persoana publica CONSUMA si produce … NIMICUL.
Elementul primitiv al corpului politic este un CEVA al particularilor, un lucru sau un complex de lucruri care sunt ale lor, PROPRI, cum ar fi bunurile asupra carora au un drept anterior nevoii altcuiva sau MUNCA prin care fiecare isi asigura necesarul.
Pentru a fi parte a unei comunitati politice, omul trebuie sa aiba deci un control asupra a ceva care este de drept al sau: EL TREBUIE SA FIE PROPRIETAR .
Referinta la un necesar care este al “ PUBLICULUI “ ne dovedeste ca, starea de asociere politica nu poate sa ia fiinta fara ca oamenii care sunt astfel asociati sa aiba, un CEVA COMUN, al tuturor, altminteri ei nu ar mai avea nimic care sa-i tina impreuna.
Intre proprietatea particularilor si aceea a statului se stabileste o relatie anume, in cadrul careia STATUL isi apropie din proprietatea particularilor.
Ce legitimitate are acest transfer ? Ce forme poate lua el ? Pana unde poate merge autoritatea politica atunci cand pretinde de la indivizi (particulari) sa cedeze o parte din proprietatea lor, fie ca este vorba de bunuri, acte fizice sau orice altceva ? Unde incepe dreptul de rezistenta in fata acestei tentative? Ce drepturi se confera cetatenilor in schimbul acestui transfer de proprietate ?
Oare nu este necesara aplicarea principiului “NO TAXATION WITHOUT REPRESENTATION“?!
Proprietatea, fie publica sau privata, apare in urma unei ACTIVITATI, in urma unui act de productie mai cu seama.
De aici rezulta ca PROPRIETATEA si MUNCA sunt doua notiuni greu de despartit, de fapt, imposibil de despartit.
Tot de aici rezulta ca fiecare este proprietar pe MUNCA sa.
Importanta unei valori nu trebuie sa detina o pondere mai mare decat importanta specifica a altei valori .
Vulnerabilitatea unei persoane poate rezulta din factori diferiti, dintre care anumiti poti fi sociali si/sau economici .
Pentru posesorul de forta de munca, pentru angajat, salariul reprezinta venit, este principalul mijloc de existenta a sa si a familiei sale, iar reactia acestuia va fi de a incerca sa maximizeze salariul nu numai pentru a obtine un minim de subzistenta ci de a obtine o remunerare cat mai mare. De aceea, politicile salariale nu trebuie sa neglijeze nevoile si scopurile fundamentale ale oamenilor, salariul fiind un mijloc de a satisface nu numai necesitatile fizice si biologice de baza ale angajatilor, ci si un mijloc de a satisface nevoile sociale si personale ale acestora. Aceasta cu atat mai mult cu cat, indivizii intra in organizatii cu speranta satisfacerii nevoilor lor personale. Organizatiile au ele obiectivul lor, insa esentialul pentru atingerea acestora consta in a sti sa castige serviciile angajatilor, sa-i motiveze pentru nivele inalte de performanta, asigurandu-se astfel ca acestia vor continua sa-si indeplineasca obligatiilor fata de organizatie.
Salariul, indiferent de denumirea sa, reprezinta suma de bani data de patron salariatului in temeiul unui contract individual de munca pentru munca efectuata sau ce trebuie efectuata si pentru serviciile indeplinite sau ce trebuie indeplinite.
Din toate acestea rezulta indubitabil ca preocuparea pentru asigurarea unei pensii decente si a unui pachet de asigurari medicale minime trebuie sa apartina statului si pentru asigurari suplimentare de pensii si sanatate preocuparea trebuie sa apartina numai si numai cetateanului.
Dar, si preocuparea pentru asigurarea unei pensii decente minime si a unei asigurari de sanatate minime trebuie sa se faca cu participarea tuturor cetatenilor prin contributii corespunzatoare la aceste fonduri.
Statul prin prerogativele pe care le are, prin puterea conferita, precum si prin exercitarea fortei coercitive a statului poate impune tuturor cetatenilor obligativitatea asigurarii pentru o pensie minima obligatorie si asigurarea unui pachet minim de sanatate .
Din anii ’80, începe să se discute tot mai mult în termeni de reformă a guvernării în scopul instaurării unei bune guvernări, accentul căzând pe creşterea perfor¬manţei în GESTIONAREA BANULUI PUBLIC, pe îmbunătăţirea relaţiei dintre Stat şi Cetăţean, dintre Guvern şi Societatea Civilă, pe stabilirea unui parteneriat eficient şi durabil între guvern, cetăţeni şi societatea civilă. Astfel, în toate statele au apărut noi forme de reprezentare şi participare în elaborarea şi implementarea politicilor publice, în care rolul cetăţeanului devine unul de partener. Din această perspectivă, promovarea relaţiilor de colaborare între administraţia publică şi alţi actori comunitari prin stimularea parteneriatelor între aceste părţi reprezintă o opţiune în favoarea democraţiei şi a unei evoluţii democratice a proceselor dintr-o societate.
Cea mai mare provocare pe care o înfruntă organizaţiile publice în secolul XXI este problema de conducere şi gestionare, care impune o gândire absolut deosebită de cea tradiţională şi care, de fapt, creează „o nouă guvernare”. Noua Guvernare desemnează o schimbare a procesului, semnificaţiei, metodei şi condiţiei prin care este guvernată societatea.
Caracteristica cea mai importantă a formei alternative de prestare a serviciilor publice este că acesta din urmă poate fi prestat de organizaţii private în diferite forme alternative. Serviciile publice pot fi oferite de organisme private, atunci când prin prestarea lor se realizează un interes general.
Managementul public nu este un proces neutru, tehnic, ci o activitate care se întrepătrunde indisolubil cu politica, legea şi cu societatea civilă în general. Putem contura un tablou al celor mai importante principii ce trebuie respectate în management:
• eficienţă, eficacitate şi utilizarea cu maximum de randament a întregului sistem;
• principiul rolului central al obiectivelor şi antrenarea echilibrată a elementelor într-o organizaţie raţională (scopuri, acţiuni, resurse, mijloace, metode, factori, relaţii, rezultate);
• participare specifică şi efectivă a tuturor factorilor din cadrul organizaţiei sau sistemului şi motivarea tuturor persoanelor implicate în procesul managerial al organizaţiei;
• asigurarea dinamismului conducerii, a promovării unor norme de conduită paticipativă;
• (răspundere,iniţiativă,autoritate,motivaţie,disciplină,cooperare);
Două dintre cele mai utilizate criterii de a analiza publicul şi privatul sunt proprietatea şi finanţarea.
De obicei, se presupune că organizaţiile publice sunt proprietatea guvernului, în timp ce organizaţiile private sunt în proprietatea unor indivizi sau a unor grupuri din afara domeniului guvernamental.
Organizaţiie publice, de regulă, sunt finanţate după criteriul de număr al beneficiarilor (numărul de bolnavi, numărul de copii, numărul de crime procesate, etc.) şi, foarte rar, după criteriul de rezultat produs. Organizaţiile publice sunt focusate pe intrări / inputuri şi nu pe rezultate / outputuri. Astfel, sunt descurajate să producă rezultate.
În sectorul comercial există o regulă clară şi transparentă: rentabilitatea – profitul acţionarilor pe fiecare unitate monetara investita.
În sectorul public , în lipsa sistemelor şi practicilor de responsabilitate, transparenţă, există tendinţa de a transfera resursele în scopul maximalizării propriilor resurse organizaţionale în detrimentul altor scopuri.
Se tot vorbeste in ultimul timp de lipsa banilor de la buget pentru plata pensiilor si pentru sprijinirea sistemului de sanatate si, nu numai.
Problema care mi-am pus-o este de ce nu invatam de la privati, unde cum am aratat mai sus regula este simpla, clara si transparenta … „rentabilitatea, profitul acţionarilor pe fiecare unitate monetara investita „.
Pensiile de stat au pierdut „meciul“ cu inflaţia

Pensiile publice sunt indexate, la fiecare sfârşit de an, cu un procent reprezentând rata inflaţiei prognozate de bancile nationale pentru anul următor.
De la adoptarea strategiei de ţintire directă a inflaţiei de către bancile nationale, indicele preţurilor de consum s-au încadrat de putine ori în limitele vizate de bancile centrale. Ceea ce înseamnă că, din cauza politicilor fiscale dezastruoase ale guvernelor, dar şi a prognozelor prea optimiste ale bancilor nationale, majorările de pensii destinate acoperirii inflaţiei nu compenseaza decât o parte din creşterea reală a preţurilor.
Din punct de vedere al garan¬tării nive¬lului pensiei cu rata inflaţiei, a¬rat că nici pensia acordată de sistemul pu¬blic nu este garantată cu rata reală a in¬fla-ţiei ci, atentie, cu rata prognozată a acesteia“ si atunci, se poate impu¬ne administratorilor de fonduri de pensii private obligatorii (pilonul II) a o¬bligaţiei de garantare a unor randa¬men¬te cel puţin egale cu rata inflaţiei?!.
Astfel, valoarea unui punct de pensie (…) se determină prin actualizarea valorii punctului de pensie din luna decembrie a fiecărui an cu cel puţin rata inflaţiei, prognozată pentru anul bugetar ur¬mător de instituţia cu a¬tri¬buţii în domeniu“. In aceste condiţii, în ca¬re această actualizare ar fi singura formă de sporire a nivelului pensii¬lor, o inflaţie rea-lă anuală superioa¬ră celei prognozate de bancile nationale face ca ma¬jorarea preţurilor de consum să fie superioară celei a pensiilor.
Inflaţia este o Fata Morgana pentru bancile nationale si implicit, pentru sistemul unitar de pensii publice promovat prin mult trambitatul proiect de lege privind acest sistem.
Pe data 23 februarie 2010 Dl. BARROSO atragea atentia asupra faptului ca, intreaga Uniune Europeana trebuie sa-si revizuiasca sistemul de pensii publice
„Avem o problema reala si sistemele de pensii europene trebuie supuse unei reforme generale”, a afirmat Presedintele Comisiei Europene Jose Manuel BARROSO, subliniind ca toate statele europene se confrunta cu dificultatile generate de dezechilibrul demografic in conditiile in care oamenii traiesc mai mult, dar au copii mai putini.
„Incurajam guvernele europene sa actioneze cu responsabilitate si in limitele dialogului social, pentru a reforma sistemul de pensii european astfel incat acesta sa poata fi functional si in viitor”, a declarat BARROSO.
Declaratiile Presedintelui CE au avut loc intr-o conferinta de presa organizata la finalul intalnirii dintre Comisia Europeana si membrii cabinetului spaniol condus de Jose Luis Rodriguez ZAPATERO in contextul in care Spania se confrunta zilele acestea cu puternice proteste de masa impotriva intentiei guvernului de a majora varsta de pensionare de la 65 la 67 de ani. Proteste similare s-au inregistrat si in Olanda si Grecia, tari unde cabinetele in functie au anuntat idei similare. Guvernul francez depune, si el, eforturi de a promova o idee similara, evitand pe cat posibil, protestele sindicale. Cat despre regiunea Europei Centrale si de Est, reformele anuntate in domeniul pensiilor publice au fost intampinate de populatie cel putin cu reticenta, daca nu cu proteste deschise.
Potrivit eubusiness.com, Premierul italian Silvio BERLUSCONI a propus, la inceputul acestei luni, la summit-ul UE de la Bruxelles, cresterea generala si uniforma a varstei de pensionare in intreaga Uniune Europeana. „Nevoia de a creste varsta de pensionare este comuna tuturor tarilor UE in conditiile in care cheltuielile cu pensiile au o pondere din ce in ce mai mare in bugetul fiecarui stat membru”, a explicat BERLUSCONI.
Nevoia de a aborda unitar, la nivel european, problematica sistemelor publice de pensii se resimte cu atat mai acut cu cat exista inca diferente destul de mari intre conditiile de pensionare din diversele state membre.
Pericolul „falimentului” grec, la originea caruia se afla, printre principalele cauze, haosul financiar din sistemul de pensii publice, a adus, o data in plus, pensiile publice in topul subiectelor de dezbatere publica. „Grecii ies in strada sa protesteze impotriva cresterii varstei de pensionare de la 61 la 63 de ani?”, se intreba recent un ziar german, tara in care varsta de pensionare a fost crestcuta nu de mult timp de la 65, la 67 de ani.” Sa intelegem de aici ca germanii ar trebui curand sa creasca din nou varsta de pensionare, de la 67 la 69 de ani, ca sa-i ajutam pe greci sa se relaxeze la pensie?”
Este o reactie de tip emotional, fara indoiala, dar care reflecta in cele din urma o stare de spirit pe cale sa se extinda: la urma, urmei, intr-o Europa unita, unde tindem sa ne dorim standarde de bunastare egale, standardele de munca trebuie sa fie si ele egale.
Imi permit sa raspund acestor probleme
STATUL-AUTORITATEA POLITICA – nu mai are legitimitate in ceea ce priveste obligarea individului (particularului) sa cedeze o parte din proprietatea lor. Criza financiara si realitatile economice demonstreaza ca dreptul de rezistenta in fata autoritatii politice de a-si apropia din proprietatea indivizilor trebuie sa inceapa si aceasta apropiere nu mai poate continua fara oferirea de drepturi cetatenilor in schimbul acestui transfer de proprietate, din partea STATULUI a AUTORITATII POLITICE.
Pentru a se evita NATIONALIZAREA fondurilor private de pensii este necesara PRIVATIZAREA PILONULUI PUBLIC DE PENSII prin administrarea acestuia de un POOL PUBLIC-PRIVAT.
In primul rand, trebuie sa se infiinteze POOL–uri care sa administreze Pilonul Public de Pensii care sa asigurare o PENSIE MINIMA DECENTA OBLIGATORIE si pentru asigurarea unui PACHET MINIM de SANATATE in fiecare stat membru UE.
Aceste POOL-uri vor fi constituite in mod OBLIGATORIU, in parteneriat PUBLIC – PRIVAT.
O data cu infiintarea acestor POOL-uri este necesar ca in scurt timp, Uniunea Europeana sa constituie agentii unice pan-europene de: supraveghere a acestor POOL-uri si FONDURI de GARANTARE ale acestora pentru a se evita ca in situatii de criza, o tara europeana care a folosit in mod just resursele pentru pensii si asigurari sociale sa plateasca pentru o alta tara care nu a facut-o.
Este imperios necesar, daca ma pot exprima asa, lansarea unui plan pan-european de pensii private si asigurari de sanatate constituit din aceste POOL-uri public – private la nivelul fiecarui stat membru, adica implementarea unor produse simple de economisire individuala pentru pensie, cu standarde si cerinte unitare in toate statele membre UE, precum si constituirea la nivelul Uniunii a unei agentii de supraveghere a acestor POOL-uri si, asa cum am aratat mai sus, a unui Fond de Garantare unic european.
Extrapoland la societatea romaneasca ma intreb : sa intelegem ca, in Romania, trebuie marita varsta de pensionare, trebuie sa marim taxele si impozitele, ca sa-i ajutam pe cei care nu au contribuit, nu contribuie si nu vor contribui la fondurile de pensii si cele de sanatate ???
Potrivit analizei realizate de FMI, tarile europene se confrunta cu una dintre cele mai defavorabile dinamici demografice, urmand ca pina la orizontul anului 2060, procentul populatiei varstnice sa creasca de la 14%, in prezent, la peste 33%, in timp ce populatia apta de munca se va reduce, ca pondere in totalul populatiei, de la 71% la 54%. Ca urmare, desi tarile europene dezvoltate dispun in prezent de unul dintre cele mai bune sisteme de pensii publice din regiunea CEE, reusind sa asigure pensionarilor sai un nivel de trai comparativ celui din timpul vietii active, se estimeaza ca situatia se va deteriora destul de rapid. Evaluarile actuale arata ca nivelul total al cheltuielilor cu pensiile ar putea urca de la 7,8% din PIB, in prezent, la peste 11% din PIB in 2060. Criza financiara a accentuat problemele pensiilor de stat, in conditiile in care bugetele publice de pensii au trecut de la suplusul din 2008, la deficit in 2009, ca urmare a declinului inregistrat in contributii, pe fondul cresterii somajului si al reducerii taxelor sociale, ca parte a pachetului de masuri anticriza.
Atat anterior lui ` 89 si pana-n prezent, statul roman a promovat si a incurajat politica de … NU AM dar … DA-MI .
Aceasta asa-zisa protectie sociala a dus la folosirea banilor publici dupa bunul plac al politicienilor care au fost la guvernare fara a fi directionati catre, si-n scopul pentru care au fost colectati.
Statul in general si cel roman in special are, numai si numai drepturi, fara a fi insotite de obligatiile corelative. Este o regula a statului de drept si a dreptului ca nu poate exista drept fara obligatie si obligatie fara un drept corelativ. Ori, in Romania asa ceva nu se aplica si nu se doreste a se aplica.
Sa ne oprim atentia asupra sistemului de pensii si cel de sanatate
Fata de cele enumerate si fata de faptul ca, INTOTDEAUNA PRIVATUL a fost, este si va fi motorul oricarei economii si fata de faptul ca domeniul privat se calauzeste dupa regulile pietei si cauta eficientizarea maxima a resurselor cu obtinerea unei profitabilitati maxime, mai ales fata de realitatile economico-sociale actuale si tendintele viitoare ale dezvoltarii statului de contextul integrarii europene si al interdependentei mondiale se impune o noua abordare a sistemului asigurari in general – asupra caruia ma voi opri cu alta ocazie – si-n special cel de pensii si cel al sanatatii.
Se impune cu necesitate impletirea publicului cu privatul care ar elimina multe dintre inconvenientele si evitarea lipsei resurselor financiare pentru plata pensiilor si pentru sistemul de sanatate in situatii de criza.
Infiintarea de fonduri PUBLICE – PRIVATE, pentru :
1) Asigurarea unei pensii decente minime obligatorii
si
2) Asigurarea unui pachet minim de servicii de sanatate .
Consolidarea sistemului de pensii private este extrem de importanta, considerand ca diversificarea resurselor financiare pentru pensie va asigura o mai buna securitate financiara pensionarilor, dat fiind ca fiecare sistem se confrunta cu riscuri diferite: in timp ce pensiile publice sunt mai expuse la riscul politic si socurile date de schimbarile de pe piata muncii, pensiile private au o expunere mai ridicata la riscul de inflatie si la volatilitatea pietei financiare.
Ce solutii ???
Dincolo de reformele parametrice suplimentare necesare in pilonul public (cresterea varstei de pensionare si a duratei de contributie, limitarea accesului la pensionare anticipata etc.), subliniez insistent necesitatea de a intari componenta de economisire privata pentru pensie. In acest sens, introducerea unei componente obligatorii in pilonul public a sistemului de pensii private este considerata un pas absolut necesar pentru viitor. Acestui demers ar trebui sa i se adauge o serie de modificari vizand administrarea mai eficienta a activelor, precum si introducerea sistemului multi-fond, care sa asigure trecerea automata a activelor din conturile individuale in portofolii cu grad de risc investitional mai redus, pe masura ce participantii se apropie de pensionare.
Trebuie inceput cu masuri de reformare parametrica a pilonului public in transformarea acestuia prin administrarea lui PUBLIC – PRIVATA cu participare obligatorie a tuturor cetatenilor apti de munca si continuand cu intarirea Pilonului II de pensii private.
Reformarea parametrica a PILONULUI PUBLIC de PENSII se impune, este obligatoriu a se face PRIN LEGE, prin administrarea PUBLIC – PRIVATA intrucat, inca, pensiile publice „functioneaza mai degraba ca o schema de economisire subventionata public, decat ca un sistem de economisire reala pentru pensie”.
Art. 4 din protocolul aditional din 1988, reluat de art. 23 din Carta sociala europeana revizuita, consacra dreptul persoanelor varstnice la o protectie sociala. Autoritatile statale trebuie sa realizeze TOT pentru a indeplini un obiectiv triplu, fie direct, fie in cooperare cu organizatii publice sau private.
Se naste astfel, NECESITATEA ca toate statele nationale din Uniunea Europeana sa introduca scheme de pensii private cu participare OBLIGATORIE, pentru acoperirea unui deficit substantial de economisire la nivelul populatiei active a Europei. Guvernele trebuie incurajate de catre organismele UE sa introduca sisteme de pensii private obligatorii, organizate cu sprijinul angajatorilor si al industriei de profil. Guvernele trebuie incurajate de catre organismele UE sa introduca sisteme de pensii PUBLIC-PRIVATE OBLIGATORII, organizate cu sprijinul angajatorilor si al industriei de profil prin introducerea obligativitatii contributiei la aceste sisteme PUBLIC-PRIVATE a tuturor cetatenilor si nu numai a populatiei active.
Aplicarea cu succes a acestei masuri ar duce la cresterea economiilor personale in vederea pensionarii, reducerea presiunilor pe bugetele publice de pensii si ar imbunatati astfel sustenabilitatea pe termen lung a finantelor nationale, fapt pozitiv mai ales in perioadele de crestere economica redusa. Aceste sisteme de pensii PUBLIC – PRIVATE obligatorii ce ar trebui introduse pe viitor in spatiul european ar trebui sa aiba 3 componente esentiale:
– participarea obligatorie, eventual cu oferirea posibilitatii participantilor de a ramane in afara sistemului;
– colectare centralizata a contributiilor, prin participarea statului in aceste POOL-uri prin folosirea mecanismelor deja existente si impreuna cu eforturile companiilor participante la aceste POOL-uri ;
– oferirea celor mai bune stimulente fiscale disponibile pentru a incuraja populatia sa aloce un volum cat mai ridicat de contributii in aceste sisteme ;

Pensiile private cu contributii definite si garantii reprezinta viitorul economisirii pentru pensie pe plan european
O recomandare catre autoritatile europene este aceea de a lansa un plan pan-european de pensii private, adica un produs simplu de economisire individuala pentru pensie, cu standarde si cerinte unitare in toate statele membre UE. Aceasta solicitare nu este noua, discutii privind fondurile de pensii private pan-europene fiind pe agenda institutiilor comunitare, insa de aceasta data suscita ecouri interesante mai ales din partea industriei de profil si a presei de specialitate.
Aceasta constituire de fonduri private de pensii pan-europene vor deveni realitate prin infiintarea acestor POOL-uri la nivel national in toate statele membre U.E, ca urmare a independentei nationale in privinta stabilirii limitei de varsta pentru pensionare si a cuantumului pentru asigurarea unei pensii minime obligatorii de catre fiecare stat membru.
Pe langa infiintarea acestui fond de garantare pan-european este necesara infiintarea unei agentii de control a POOL-urilor nationale pentru pensii minime si asigurari de sanatate minime.
Totodata, fiecare stat in virtutea calitatii de MEMBRU al U.E va fi „ reasigurat „ la aceste fonduri prin obligativitatea contributiei la aceste fonduri care vor fi infiintate special, pentru situatii de criza economico-sociala utilizarea resurselor, stabilindu-se in mod clar si fara echivoc prin tratate, slabindu-se in acest fel presiunea lipsei fondurilor pentru bugetele de asigurari sociale si de sanatate in timp de criza, asupra economiei reale, a lipsei de eficienta in utilizarea acestora datorata guvernelor iresponsabile .
Statul trebuie, este obligat sa permita persoanelor varstnice sa ramana membri deplini ai societatii cat mai mult timp posibil. In consecinta, acestea trebuie sa dispuna de resurse suficiente pentru a le permite sa duca o existenta decenta si sa participle la viata publica, sociala si cultural .
De ce este necesară participarea statului in aceste POOL – uri privind pensiile minime obligatorii si asigurarea unui pachet minim de sanatate, adica a unor produse simple de economisire individuala pentru pensie, cu standarde si cerinte unitare cerute de UE?
Infiintarea, prin lege, a acestor POOL-uri va conduce la stabilirea unei BAZE, atat pentru pensii cat si pentru asigurarile de sanatate. BAZA de la care sectorul privat va putea oferi pachete suplimentare si complementare atat pentru pensii cat si pentru asigurarile de sanatate.
Prin pensie minima obligatorie se intelege obligativitatea asigurarii de stat, prin contributie catre acest POOL administrat PUBLIC-PRIVAT, a unei PENSII MINIME DECENTE OBLIGATORII care va fi stabilita prin lege precum si, a contributiei eferente acestei pensii.
Prin pachet minim de sanatate obligatoriu se intelege „stabilirea unei baze, a unui pachet minim de asistenta medicala, care va fi stabilit de lege”, baza de la care se va pleca in vederea calcularii asigurarilor de sanatate facultative . Nu poate exista o asistenta medicala eficienta fara stabilirea unei baze.
Coplata introdusa in sistemul de sanatate nu-si are corespondentul in realitatea economica si, mai ales cea sociala, atata timp cat aceasta „coplata” nu pleaca de la o baza, de la un pachet minim de sanatate.
In conditiile existentei unei baze se pot stabili prin asigurari facultative si asigurari complementare si suplimentare.
Avand in vedere importanta asigurarii pensiilor pentru cetateni participarea statului sporeste increderea in sistemul de pensii obligatorii si asigura securitatea sociala, STATUL fiind garantul.
Prin infiintarea fondului de garantare al pensiilor private care este prevazut in lege, increderea sporeste si mai mult.
Statul, autoritatile publice, guvernele, guvernantii trebuie sa se supuna regulilor juridice .
Statul, facand legea, este obligat sa o respecte atata timp cat ea exista. El o poate modifica sau abroga; dar atata timp cat ea exista, el nu poate face un act contrar, un act administrativ sau jurisidictional decat in limitele fixate prin aceasta alegere. Asa ar fi normalul, desi exista cateva exemple chiar din domeniul pensiilor cand regula aceasta n-a functionat – a se vedea punctul de pensie de 45% (care n-a fost real nici macar o luna), inghetarea contributiilor la Pilonul II din 2009 si mai ales tentativa de a reduce aceste contributii.
Infiintarea prin lege, a acestor POOL-uri asigura „Pastrarea cadrului legal cu mai multa stabilitate” ,care este una dintre conditiile de baza pentru ca operatorii sa poata elabora strategii corecte de dezvoltare pentru pensiile si asigurarile de sanatate facultative.
Reluand o tema asupra careia s-a insistat si se insista subliniez deserviciile pe care interventionismul politic le aduce pietei pensiilor private si participantilor insisi.
In acest fel se poate asigura un „ echilibru” intre POLITIC si ECONOMIC .
In Romania nu a existat acest echilibru, nu exista si nu se doreste a exista. Pentru POLITIC primeaza prezentul, fara un plan de previziuni economico-sociale pe o perioada de minim 10 ani.
ECONOMIC-ul, pana la aparitia crizei a luat-o inaintea POLITIC-ului, insa, dupa aparitia crizei POLITICUL nu a facut nimic in a sprijini ECONOMIC-ul.
Se elimina suspiciunea privind practica monopolista in acest segment intrucat STATUL creeaza acest POOL in vederea exercitarii prerogativei constitutionale privind obligativitatea asigurarii unei pensii, precum si a Cartei sociale europene la care am aderat.
Acest POOL este supus legislatiei in vigoare si controlului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Fonduri Private in acest fel existand un control eficient si ferm intre public si privat. Prin participarea statului ca un simplu actionar si factor de decizie in cadrul Consiliului de Administratie al POOL-ului, va fi supus unui control din partea „ pietii” a Privatului si un control al Publicului ( Statului ) asupra „ pietii” ( Privatului ) si un alt control, cel al autoritatii in domeniu, Statul ( Publicul ) indeplinindu-si menirea de garant al securitatii sociale al cetateanului.
Se pot atrage sume foarte mari de bani de la asiguratorii care doresc sa participe la administrarea acestui fond de pensii minime obligatorii.
Colectarea contributiilor, pentru absolut toti cetatenii apti de munca, la Fondul Public se poate face prin intermediul administratiilor fiscale, de unde rezulta, o mai mare eficienta in colectarea contributiilor la Fondul Public de Pensii.
Colectare centralizata a contributiilor, prin folosirea mecanismelor deja existente si prin eforturile companiilor participante la acest POOL public-privat .
O perfecta transparenta a fondurilor si utilizarii fondurilor de pensii prin „ imprumutarea” de la privat a metodelor de eficientizare a plasamentelor fondurilor si de a caror eficientizare vor beneficia, NUMAI si NUMAI, pensionarii in raport cu participarea la fond.
Eliminarea muncii fara forme legale si declararea reala a salariului brut- „ ALBIREA SALARIULUI”. In aceasta situatie angajatul va fi cel care va refuza trecerea unui salariu mai mic.
Acest obiectiv a fost vizat, intre altele, si la infiintarea Pilonului II si Pilonului III de pensii private – in ideea ca angajatii se vor lupta sa-si maximizeze contributiile si vor cere „albirea” salariilor … Din pacate, oamenii sunt extrem de putin interesati de chestiunea pensiei, iar in relatia cu anagajatorul nu-si risca securitatea locului de munca pentru „atata lucru”. Mai degraba au cerut „albirea” salariilor ca sa poata lua credite mai mari.
In perspectiva infiintarii acestui POOL Public – Privat ceea ce este foarte important este faptul ca, Cetateanul nu va mai percepe ca pe o obligatie contributia la asigurarile sociale ci, CA PE UN DREPT AL SAU de a se asigura pentru o pensie decenta si o asigurare medicala minima, care sa apartina LUI si numai LUI , CETATEANULUI, care sa-i fie asigurata si garantata de STAT prin lege.
Statul nu va mai putea „ atinge” banii fondurilor de pensii si va fi un management care se va calauzi dupa principiul „plăteşte pentru performanţe”, si eventual, se va „imprumuta „ de la fond.
In prezent, statul nu are niciun drept de a se atinge de banii din fondurile de pensii administrate privat; singurul segment al pensiilor unde poate „manevra” fonduri, este cel public (Pilonul I, cu bugetul public de asigurari sociale) in viitoarea reglementare POOL-ul avand un caracter pur-privat a carui administrare va fi Public-Privata.
Va fi un control reciproc intre public si privat toti avand un cuvant de spus in mod egal atat in ceea ce priveste modul de colectare cat si al plasamentelor pe piata financiara cu riscul cel mai mic.
Principiul potrivit caruia un fond de pensii privat nu poate da faliment, intrucat dispozitiile legale prevad ca activele fondului sunt separate de cele ale administratorului, va fi intarit prin participarea statului ca administrator al fondului de pensii.
Disparitia contributiilor covarsitoare asupra angajatorului la CAS si CNPAS, contributia la fondul de pensii fiind o obligatie si o responsabilitate a cetateanului de a se asigura pentru pensie si sanatate si nu a angajatorului. Acest fapt ce se va reflecta in aparitia mai multor societati comerciale si stimularea reala a initiativei private, in cresterea profitului angajatorului si implicit, a profitului datorat de acesta la STAT. Atunci se va putea aplica principiul impozitarii „ putin de la multi” prin eficientizarea sistemului public de pensii, care s-a dovedit a fi ineficient fara un control din partea Privatului care, in cele din urma suporta economia reala in totalitate.
Printr-un bun management si o eficienta administrare a fondurilor, actionarii, implicit si statul roman, obtin profit din activitatea fondului de pensii fiind un bussines in care se poate ajunge la breakeven in maxim 10 ani, avand in vedere ca acest POOL va prelua sistemul total ineficient al sistemului public creat si devalizat de politicile statului roman.
O reala eficientizarea a activitatii fondului de pensii si a personalului necesar administrarii acestuia intrucat avand forma privata de organizare scopul acesteia este obtinerea de profit si nu distrugerea resurselor.
Eliminarea cu desavarsire a birocratiei si a surplusului de personal.
Principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice participante la acest Fond, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite. Acest principiu isi va gasi aplicabilitatea REALA si nu una ” vanturata ” de politruci.
Eliminarea discrepantelor intre pensii. Nu vor mai fi pensii nesimtite, cei ce vor dori pensii « nesimtite » vor trebui sa contribuie « nesimtit » la fondurile private de pensii.
Totodata, fondurile private de pensii vor veni cu oferte de pachete de asigurari tentante, pentru pensii si sanatate, in sprijinul si intarirea Pilonului Public de Pensii administrat de POOL-ul Public-Privat.
De asemenea, se elimina suspiciunea monopolului in aceste sectoare.
Aici exista un pericol, si anume comisiile de supraveghere sa analizeze aceste pachete de asigurari private oferite in sensul ca, daca sunt oferite la preturi foarte mici sa ia atitudine impotriva acestora pentru a se evita falimentul acestora.
Bineinteles ca toate acestea vor diferi de la perioada la perioada, functie de numarul asiguratilor, varsta acestora, numarul celor care vin din urma, etc … si care vor fi analizate de sectoarele actuariale.
Investitiile asiguratorilor vor creste in special in domeniul sanatatii datorita faptului ca statul asigura un pachet minim de sanatate prin acest POOL, si-n acelasi timp pentru asigurari de sanatate facultative cetatenii se vor orienta catre domeniul privat, acesta fiind « obligat « sa investeasca in sanatate si va duce la o crestere a calitatii serviciilor medicale .
Vor fi eliminate „ concediile medicale „ nereale, precum si pensiile de boala nereale, deoarece va fi o stransa legatura intre aceste POOL-uri – de pensii minime obligatorii si de sanatate – precum si intre acestea si cele private care vor completa pe cele minime obligatorii.
Acest principiu isi va gasi aplicabilitatea prin participarea reala a tuturor cetatenilor apti de munca si nu numai a angajatilor la, Fondul Public de Pensii care asigura o pensie minima decenta obligatorie si la Fondul Public de Sanatate care asigura un pachet minim de sanatate, in acest fel eliminandu-se „ munca la negru „ si a repartizarii inechitabile a resurselor catre cetateni ceea ce va duce in final, la o crestere a responsabilizarii catateanului roman, aspect foarte, foarte important.

Colectarea contributiilor la POOL-ul de pensii minime obligatorii si POOL-ul pentru asigurarea unei asistente de sanatate minime obligatorii se va face tocmai prin participarea statului ca actionar in acest POOL-uri, colectare care se va face direct prin directia de impozite si taxe locale prin infiintarea unui card de sanatate si de pensie.

Depolitizarea REALA a acestui sector sensibil si aplicarea REALA a principiului “ NO TAXATION WITHOUT REPRESENTATION “

Marius Silvian DIACONEASA